La ce bun să rediscuţi vinovăţiile sau responsabilităţile, deja de mult stabilite şi chiar asumate? De ce ar fi potrivit să se rescrie &quo;semantica“ urmărilor imediate sau cu bătaie foarte lungă? Are rost să-i identificăm pe învingători şi pe învinşi, când poate, de fapt, Europa a fost marele perdant? Dacă ne dorim ca istoria acestui continent să însemne mai mult decât o simplă juxtapunere de istorii naţionale, fiecare rodându-şi şi reciclându-şi, între propriile graniţe, propriile mituri şi &quo;idei de-a gata“, e necesar să facem, cu obiectivitate şi cu deschidere, exerciţii de imaginaţie precum această carte, să căutăm implicaţiile mai profunde ale întâmplărilor şi să găsim un echilibru în interpretare. În mod cert, Primul Război Mondial ne determină să privim lucrurile şi întreaga noastră evoluţie cu mai multă înţelepciune.